Ficatul gras sau steatoza hepatica(NAFLD). Microbiota intestinala in mare parte responsabila.

Ficatul gras sau steatoza hepatica consta in acumularea de grasimi (mai exact de trigliceride) in celula hepatica . Afectiunea are o prevalenta la nivel mondial intre 6 si 35%.

Steatoza poate exista ca atare, ca o acumulare de grasime in hepatocit, dar poate fi insotita si de o inflamatie a ficatului si atunci este vorba despre o steatohepatita. Steatohepatita poate determina aparitia cirozei hepatice. Din pacate, aproximativ 8-20% dintre pacientii cu steatohepatita ajung in timp la ciroza, fapt care creste riscul aparitiei cancerului hepatic.

Ficat gras non alcoolic apare in special la pacientii care prezinta componente ale asa-numitului sindrom metabolic:

• Diabet, prediabet
• Obezitate
• Colesterol sau trigliceride serice crescute
• Hipertensiune arteriala.

Alte afectiuni care se asociaza cu ficatul gras non-alcoolic sunt: sindromul ovarului polichistic, hipotiroidia si apneea obstructiva in somn.

Alte cauze:

• Hepatita cronica virala C
  Boala Wilson(o boala genetica in care se acumuleaza cupru in ficat)
  Ficatul gras acut in sarcina
• Medicamente cum sunt amiodaronafolosita la pacientii cu afectiuni cardiace, tamoxifenul cu indicatie in neoplasmul de san si metotrexatul folosit in reumatologie si oncologie

Cum recunoastem ficatul gras?

Ficatul gras non-alcoolic determina rar simptome, cum ar fi o durere vaga, o jena in hipocondrul drept (sub coaste in dreapta), eventual o usoara senzatie de oboseala. De cele mai multe ori, insa, ficatul gras este asimptomatic, este descoperit intamplator, cu ocazia unor analize de rutina, cand se depisteaza transaminazele crescute in sange.

Solutii

Există acum numeroase dovezi în literatură care sugerează o legătură între microbiota intestinală și dezvoltarea NAFLD.

Rohit Loomba de la Universitatea din California, San Diego, și colegii săi au arătat cum cunoștințele actuale despre axa intestin-ficat în NAFLD pot duce la dezvoltarea unor abordări personalizate bazate pe microbiotă pentru gestionarea acestei boli.

„Perspectiva modulării microbiomului intestinal în gestionarea NAFLD, printre alte comorbidități metabolice asociate, cum ar fi obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare, oferă o nouă strategie interesantă pentru prevenirea și/sau gestionarea acestor boli”, explică cercetătorii.

Subiecții cu NAFLD se caracterizează prin niveluri scăzute de bacterii intestinale specifice, inclusiv Methanobrevibacter, Dorea formicigenerans și Slackia.

Se știe că Dorea formicigenerans este abundentă la persoanele obeze, în timp ce nivelurile de Slackia sunt în general mai ridicate la persoanele cu fibroză hepatică moderată până la severă decât la cei cu fibroză ușoară sau nu.

Si cercetători de la Universitatea Granada din Spania par să fie de acord cu acest lucru.

Ei au realizat un studiu pe șobolani obezi, reușind să demonstreze modul în care consumul de probiotice timp de minim treizeci de zile contribuie la reducerea acumulării de lipide în ficat. Prin urmare, cercetarea ar putea duce la noi dezvoltări de tratament pentru boala ficatului gras nonalcoolic.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, în alimentația șobolanilor obezi și a șobolanilor cu ficat gras au fost adăugate „bacterii” sănătoase aparținând a trei tulpini diferite: Lactobacillus paracasei caracterizat prin codul CNCM I-4034, Bifidobacterium breve sau CNCM I-4035 și, în final, Lactobacillus rhamnosus (CNCM I-4036). Toate aceste probiotice au fost întotdeauna considerate sigure pentru consumul uman.

Înainte de experiment, șoarecii luaseră alimente modificate genetic pentru a-i face obezi si de asemenea a fost efectuată o mutație care codifică receptorul sau hormonul numit leptina. Când funcționează corect, această substanță oferă o senzație de sațietate la sfârșitul mesei.

Rezultatele au reușit să demonstreze modul în care utilizarea probioticelor a putut reduce acumularea de lipide în ficat semnificativ mai mare decât la șobolanii tratați cu placebo.

„Această nouă descoperire a mers mână în mână cu valorile mai scăzute ale moleculelor proinflamatorii (factori de necroză tumorală, interleukina 6 ) din serul șobolanilor hrăniți cu probiotice”, concluzionează cercetătorii.

Daca suferi de steatoza hepatica te asteptam in cabinetele noastre pentru consultatie unde este de asemenea disponibil testul de microbiota intestinala. Suna la 0753103206 pentru o programare. 

Drd. nutritionist Maria Vranceanu

expert nutrigenetica, nutrigenomica, epigenetica