Postul intermittent sau intermittent fasting in engleza (IF) acoperă o gamă largă de intervenții nutriționale care alternează perioade de hrănire și post prelungit.
Intervențiile IF includ: post periodic de 24 de ore, restricție calorica intermitentă și hrănire limitată în timp.
La modelele animale, s-a constatat că IF promovează sănătatea cardiometabolică, reduce incidența cancerului sau încetinește creșterea acestuia, regenerează organele prin creșterea producției de celule stem și crește speranța de viață.
La om, datele despre IF sunt limitate până în prezent, dar sugerează că acesta reduce greutatea corporală, nivelul de insulină, tensiunea arterială, inflamația și apetitul și îmbunătățește sensibilitatea receptorilor de insulină și profilul lipidic.
Rezultatul este o scădere a stresului oxidativ, o creștere a apărării antioxidante și a autofagiei, o modulare a rețelei și a hormonilor legați de îmbătrânire precum sirtuina 1 (SIRT1), brain derived neurotrophic factor (BDNF), mTOR și insulin like growth factor (IGF-1), printre alte căi.
Beneficiile unor tipuri de IF pot deriva în principal din restricția calorică, cu toate acestea, o anumită formă de IF, numită hrănire în timp limitat-Time-restricted feeding (TRF), a arătat, atât la animale, cât și la oameni, beneficii care nu au legătură cu restricția calorica.
În acest studiu din 2019, unsprezece voluntari (7 bărbați și 4 femei, 32 ± 7 ani, IMC mediu de 30,1 ± 2,7 kg/m2) au fost randomizați să mănânce între 08:00 și 20:00 (grupul de control) sau între 08:00 și 14:00 (grupul cu hrănire în timp limitat și timpuriu-early time restricted feeding (eTRF). Dieta a fost conceputa pentru mentinerea greutatii in conditii de viata sedentara si avand profilul 50% carbohidrati, 35% lipide si 15% proteine timo de 3 zile.
În ziua a 4-a, ei au mâncat 3 mese identice care au reprezentat o treime din necesarul lor zilnic de energie, cu monitorizare continuă a glicemiei in 24 de ore.
În plus, a fost prelevată o probă de sânge seara în ziua 3 și dimineața în ziua 5 pentru a măsura valorile serice și expresia genelor.
Ei bine, eTRF a modificat expresia mai multor gene de ritm circadian, inclusiv BMAL1, PER1, CRY1, CRY2, RORA și REV-ERBA dimineața și/sau seara (CLOCK și PER2 nu au fost afectate).
De asemenea, a crescut expresia genelor de longevitate, cum ar fi SIRT1 dimineața și mTOR seara.
Genele de autofagie LC3A și ATG12 au fost crescute dimineața și, respectiv, seara, deși acestea din urmă nu mai erau semnificative după ajustarea pentru comparații multiple.
Expresia genelor de stres oxidativ a rămas neschimbată.
ETRF a crescut, de asemenea, β-hidroxibutiratul dimineața, comparativ cu grupul de control, demonstrând astfel că chiar și postul zilnic pe termen scurt poate crește modest cetonele circulante.
Știm că nivelurile crescute de cetone reduc stresul oxidativ, păstrează masa slabă și au alte efecte metabolice, cum ar fi reducerea foametei, deși modificările modeste observate în studiu nu au fost semnificative clinic.
Printre efectele hormonale, cortizolul, care este un hormon metabolic și circadian, tinde să crească dimineața și să scadă seara. Acest lucru sugerează că eTRF ar fi putut crește amplitudinea ritmului cortizolului, oferind speculații asupra modului în care orele de masă pot afecta ceasul circadian.
Prin urmare, contrar credinței larg răspândite, orele de masă pot avea un impact direct asupra ceasului circadian central.
Printre hormonii de creștere, eTRF a avut tendința de a crește nivelul BDNF seara.
BNDF promovează creșterea neuronală, dezvoltarea și supraviețuirea, iar creșterea acestuia prin post intermitent pe un modele animale este confirmată.
Acest studiu a fost unul dintre primele care a arătat că postul intermitent poate crește nivelurile de BDNF la oameni.
Deși scăderea IGF-1, care este asociată cu riscul de cancer și îmbătrânirea, era de asemenea de așteptat să fie observată, scăderile IGF-1 și IGFBP-1 seara nu au atins semnificație statistica.
Au fost măsurate variațiile diurne ale expresiei genelor: doar 4 zile de eTRF au indus modificări incredibil de mari ale expresiei genelor ceasului circadian, cu 6 gene circadiene afectate dintr-un total de 8.
În concluzie: eTRF, chiar și scurt, îmbunătățește nivelul de glucoză în 24 de ore, afectează metabolismul lipidelor și expresia genică a ceasului circadian, poate crește autofagia și are efecte anti-îmbătrânire la om.
Daca esti in cautarea unor solutii pentru sanatatea ta Eva Nutrition prin tehnologii de ultima generatie te poate ajuta in acest sens.
Devino cea mai buna versiune a ta!
Solutii efective pentru sanatate bazate pe ADN ul tau.
Cu 77 de marker genetici testul de nutrigenetica EVA DIET PLUS este unul dintre cele mai comprehensibile de pe piata romaneasca, dezvoltat de renumiti oameni de stiinta.
Bazat pe cele mai solide dovezi stiintifice, se face o singura data in viata!
Comanda-l aici printr-un simplu click.

Nutritionist Drd Maria Vranceanu
expert nutrigenomica si medicina antiaging
